Te-ai ascuns in abisuri albastre de vii frământări,
Peste timp rasturnat de-atatea cuvinte..
Prin șoapta de-argint a diminetilor reci,
Printre valuri de nori rătăciți peste suflete simple,
Te-ai ascuns fără urma sub pasi desfrunziti de toamna târzie
Sub clopote mute de-atâta –ntristare
Pe brate de apa cu crengi despletite de salcii
Te-am pierdut fără urma spre mare intr-o alba visare..
Si ne-am sfărâmat de zidul tăcerii in mii de idei , străine de noi
Când încă erau întrebări sprijinite pe tâmplele noastre apuse devreme
O sfera de vise ratacind printre ingeri si demoni : noi doi
Intr-o lume abstracta ,secreta, a noastra, cu porti interzise.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere@Lucian,multumesc!weekend placut!
RăspundețiȘtergereBuna! Alexandrina!;
RăspundețiȘtergereImi plac mult versurile,
si florile sunt minunate.
Un sfarsit de saptamana minunat!
frumos
RăspundețiȘtergereo duminica faina faina
(mada)
@Iulisa,multumesc ca te-ai oprit pe aici.Duminica frumoasa!
RăspundețiȘtergere@Smalldot,buna Mada,multumesc !Si tie o duminica frumoasa!
RăspundețiȘtergereAlexandrina, frumoase versuri...simt o raceala tomnateca printre ele. pluteste tacerea, se rataceste printre rafturi, cauta raspunsuri care nu se mai gasesc in reguli si cuvinte intelepte...nu obosi, zambeste, poate fi o incercare in calea devenirii tale :)
RăspundețiȘtergereas vrea sa te stiu fericita!
@Erys,am obosit...dar merg mai departe,oricat de agonica va fi calea pe care am ales-o.Partea frumoasa a suferintei mele e ca imi hraneste inspiratia.Multumesc ,ca esti langa mine,e minunat sa ti se intinda o mana atunci atunci cand te simti la pamant..o seara frumoasa si poate maine va fi mai bine!
RăspundețiȘtergere