joi, 22 septembrie 2011

INSINGURARE

Te-ai ascuns  in abisuri albastre de vii frământări,
Peste timp rasturnat de-atatea cuvinte..
Prin șoapta de-argint a diminetilor reci,
Printre valuri de nori rătăciți peste suflete simple,

Te-ai ascuns fără urma sub pasi desfrunziti de toamna târzie
Sub clopote mute de-atâta –ntristare
Pe brate de apa cu crengi despletite de salcii
Te-am pierdut  fără urma spre mare intr-o alba visare..

Si ne-am sfărâmat de zidul tăcerii in mii de idei , străine de noi
Când încă erau întrebări sprijinite pe tâmplele noastre apuse devreme
O sfera de vise  ratacind printre ingeri si demoni : noi doi
Intr-o lume abstracta ,secreta, a noastra,  cu porti interzise.

luni, 12 septembrie 2011

CAPĂTUL LUMII



Tăcerea pietrelor fierbinți  de-atata așteptare 
lumina norilor zdrobiți de-atata soare..le-am întâlnit aici...
aici e Raiul oare?


vineri, 2 septembrie 2011

Melancolie de toamna

        M-am ratacit printre pomi ,de-a valma,printre crengi lăsate de meri,peste liniștea ierbii și mi-am găsit pentru o clipa zâmbetul copilariei uitate..




       Tu ,toamna,ce tristeți  sfasaietoare imprastii,printre gene de soare si nori  razvratiti ce se-alearga haotic....

Dupa o ploaie de septembrie...

      Ploaia m-a amețit ;ma scutur de umbre ,ma-ndrept spre lumina,ma bucur de toamna...