marți, 18 decembrie 2012

DILEMA



Pe umbra mea te-ai aşezat
Din ce în ce mai apăsat,
Ninsorile mi le-ai furat
Si-n locul lor  ai aşezat
…….doar un oftat

Se cerne-n cer zăpadă pură
Iubirea se transforma -n ura,
Momente de luciditate
Devin subit neclaritate.

Cu  fiecare fir de nea
Îmi definesc dilema mea ,
Cu fiecare inserare
Se-aşterne-o nouă întrebare:

De ce mi-s seci izvoarele ?
De ce mi-s ger tăcerile ?
De ce mă-ntorc sa te mai caut
Prin iarna înecata-n haos?!

luni, 10 decembrie 2012

VIS



De luna-n vis m-am agatat,
si era grea ,galbenă , mare,
cu gust de bostan copt
si arome multe, care de care.
Si -am obosit s-o  mai duc după mine.
Pe lîngă carul mic m-am aşezat
sa-mi trag sufletul si  sa mă şterg de praf.
Cu degetul pe cerul aburit am desenat
doi ochi ,o gura si un nas..
Tu atunci,din somn m-ai strigat
sa îţi aduc si ţie
o felie de luna hazlie
cu crema de lapte
plină de şoapte si miez de noapte .
Cuvinte nespuse ,tăceri ascunse,
un strop de mirare ..ce o fi oare?


luni, 19 noiembrie 2012

CU OCHII DUPA TOAMNA

De ai sa vrei sa fugi cu Toamna-n lume ,
ce as putea eu astăzi sa mai fac?
în valuri aurii de soare mă îmbrac
si îmi aşez tristeţea ,strîns ,pe umeri.

Parfumul ei ti s-a lipit de haină 
si glasul ei e doar la tine-n  gînd.  
As vrea sa mă ridic si-as vrea sa plîng
sa-ti spun adio ,parcă mă îndeamnă.














marți, 13 noiembrie 2012

ZI DE 13

Prin cufărul cu măşti un zîmbet caut
sa se-asorteze fix cu rujul ,bluza si norii vinetii.
E zi de 13 seacă si perfidă astăzi.
E fără orizonturi si fără destinaţii
E ziua-n care  m-am decis sa-mi celebrez tristeţea .
Azi fac festin cu frunze moarte si cu lacrimi multe.
Eşti invitat si tu .Sa ne-aşezăm la masa ,
ca doua acolade fata-n fata
si între noi sa sada doar ea ,iubirea noastră.
Scurt a lovit ,ne-a secerat ,cînd aripi albe noi credeam ca prindem
Si ne-am trezit apoi printre morminte
exact asa cum ..tii tu minte..îi vedeam pe alţii..
Cu talc azi vreau sa tac cinand cu tine sobru
sa ne-amintim de toate,de noi si de nimic,
sa ne-mbătăm gustînd din mult prea multe lacrimi
si-apoi sa rîdem mult de noi si de trecut
Sa mai simţim o clipa, nu mai mult,ca mai trăim
apoi putem pleca spre alte destinaţii..
Ce am făcut cu-acele înclinaţii ..?
cui îi mai pasa , zău si cine a ştiut..
Te rog ,mai stai o clipa sa ascult..
e melodia noastră ,chiar dacă-i pe mut..
Putem dansa cum n-am făcut-o niciodată
dar ne-am promis în van ca va veni
si ziua-n care noi ne vom iubi
Sa fie AZI! ..dar fără complicatii...

marți, 18 septembrie 2012

DE TOAMNA...

Îmi inventez în fiecare zi
iubirea noastră :cum ar fi sa vii
din cele sapte zări sa mă cuprinzi
pe braţe moi de sărutări fierbinţi,
prin aburi de cafea amară
cu zorii  roşii care stau sa doară
sub tîmpla îmbătata de parfum
de măr răscopt în toamna si de fum,
de frunze răscolite de tăcere
cu fosnet rupt la prima adiere.
Mă dor chemări în umbre de cocori
ce -n cercuri largi se pierd în zbor
mă dor fiorii reci de îndoială
de ce-i nespus dar e trăit în taină,
cuvintele ce stau sa se răstoarne
ca note de parfumuri orientale
subtil si crude,tari senzaţii
trăim incert ..si parcă pentru alţii..














vineri, 14 septembrie 2012

ZAMBET DE COPII


YOU DRIVE ME CRAZY....




DOR DE MARE



MUNTII MACINULUI





DE PE DEALURI ...Bisericani-Piatra Neamt








COLIBITA












duminică, 29 iulie 2012

CAFEA

vreau sa ne întîlnim
si sa bem o cafea..
dar ştiu c-ai sa fugi
si-ai sa te-ascunzi
 în spatele cuvintelor nerostite.
ai sa vii sa te-aşezi
si-ai sa te ridici atunci cînd
cafeaua ar începe sa aibă gust
de dimineaţa de toamna
si-ar fumega  blînd a miere si-a somn;
vreau braţele tale întinse spre umerii mei
într-un gest de petala căzuta
sub povara atîtor idei descusute de noi
prin ierni troienite de ger
si esenţa amară a cafelei promise... o vreau..
vreau briza sărata pe buze
si val sub tălpile noastre desculţe ;
vreau somnul acela împăcat si uşor
cu zambetul tău adormit
peste zambetul meu răvăşit de iubire,
cu degete netezi descîntate de dor
si-asteptare prea lungă...
vreau o cafea pe care-am promis-o de prea multe ori..
                                                                       

joi, 7 iunie 2012

CE MAI CONTEAZA...

ce mai contează ...visele devin deziluzii cu viteza de furtună de vară .
si rămîn goluri de copac smuls de vînt
si zorii se preling movii pe sub pleoape
stresinile atîrna pustiite de grindă
o vrabie zgribulita tremura si tipa cu ultim glas de iubire pierdută
si-acolo unde tu te sfîrşeai într-un eu neştiut de cuminte,

unde dimineţile dor  si nopţile adorm liniştite,
acolo e gol si-întuneric,
lumina ce nu demult ne scălda în verde si roz si albastru,

acum e apus obosit.
si ce dacă doare cum dor
apasările stancilor pe braţe de rîu răvăşit si tumult
cum urca prin vene furia cumplita
si zbateri zadarnice in tîmple pocnesc
iar mîini fără braţe palpita s-atingă
 contur de plăceri aberant de concrete

si ce dacă doare cînd fluturi se-arunca
 în foc mistuind emoţii înalte
de eu împletit într-un tu neştiut
cînd rup de tăcere ciresele ramuri

 si trupul cerşeşte acelaşi refren
nici unul din noi nu mai caută zorii 
nici unul din noi nu mai e in prezent





joi, 31 mai 2012

VIATA ...CA O METAFORA

Nu reusim sa ne mentinem tonusul emotional la aceleasi cote..urcam ,coboram,plangem ,zambim sau chiar radem...ne imbratisam umbra ..si mergem mai departe. Visele traiesc in noi ca germeni ai viitorului si diminetile uneori par oglinzi triste ...
M-aplec atunci inspre mine ,sa culeg cioburile si sa le adun sau sa le imprastii..nu stiu...m-aplec peste margini de timp macinate  de dor...de intrebari si raspunsuri tardive.
In fond...traim  asa cum fiecare intelege sa se deschida ,catre necunoscut,catre iubire,catre frumos.Noi suntem sume de emotii;unii pot sa si le identifice si sa le exprime...altii raman cu suferinta...caci fericirea e mult prea efemera..nu crezi?!

miercuri, 30 mai 2012

FLUTURI

m-am regăsit,pe braţul tău cu tîmpla zvacnind a vară
cu suier de de vînt care bîntuie-n noi
a chemare si  a frica absurdă
m-am regăsit singura si totuşi cu tine,
prins aproape de tăcerea mea 
peste tacerea ta de gheturi albastre,
cu pleoapele grele de vise ce ne urmăresc încă
fără sa împlinim nimic din ce ne-a fost dat sa iubim
si ne bucurăm unul de altul ,
ca  fluturi desprinsi din maci roşii de cîmp
si ne rostogolim unul spre altul fără chip sa ne-atingem în zbor....
îmi aşez liniştea în  verde si roşu si mov de petale
peste freamătul tău de lan plin de sevă
si ascult timpul care pentru noi are doar jumătăţi de masura
si te chem cu jumatate de glas
 sa sorbim din aceeasi cafea dimineata in zori
si imi raspunzi cu jumatate de glas ca nu mai e timp..
nu mai e...