luni, 21 noiembrie 2011

AUR SI ARAMA

ce toamna-înlăcrimata, și-atâta-nsingurare,
copacii-au luat-o razna,
zvîcniri  necontrolate de aur și aramă,
iluzii  sfărâmate de aşteptări umile a unor explicaţii
ce nu mai vor sa vină...
doar trupul drept si umed al vreunui fag prea tînăr
mai ştie sa-si ascundă în patul lui de frunze
acel suspin nevrotic si-acel parfum excentric
de mir si de tămîie,de mucegai si măr
cu supla detaşare de tot ce-a fost în urma...
sa fie amintire!.... si sa iubesti  din nou..




11 comentarii:

  1. ce frumoase-s culorile soarelui! cand te gandesti ca numaidecat albul le va acoperi...

    RăspundețiȘtergere
  2. de-abia astept sa ninga cu adevarat si sa fug cu aparatul de fotografiat in padure...

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. romanta pentru suflet, din suflet ...

    RăspundețiȘtergere
  5. @Fly,...pentru cei cu sufletul intreg si frumos!

    RăspundețiȘtergere
  6. mie-mi place mult poezia, desi e trista.

    RăspundețiȘtergere
  7. sarbatorile cu bine si sanatate, draga mea!

    RăspundețiȘtergere
  8. oare de ce nu ai mai postat nimic de mult ... ?!
    admir cu mult drag cum impletesti cuvantul cu lumina!
    intre timp a venit iarna, sarbatorile bat la usa ... asa ca m-am gandit sa-ti urez un Crăciun fericit alb si strălucitor ca în povestile copilăriei, cu zăpadă si cete de colindători la geam, cu lumină în ochi si-n suflet, cu căldură si bucurii, cu belsug, sănătate si împliniri, iar Noul An să fie mai bun, mai rodnic si mai norocos.
    Spor in toate cele bune!!
    La multi ani!

    RăspundețiȘtergere