vineri, 27 ianuarie 2012

DOAR EU SI PADUREA

    Orgolii ascuţite încearcă sa mă scoată din ecuaţii clare ,sa mă împingă spre disperare ,sa-mi rupă bruma de linişte pe care zăpadă mi-a adus-o...
    Dar Azi ,nu vreau ...
vreau sa plutesc lin peste poteci îngheţate ,sa zambesc împăcata la soare...gerul ataca subtil ...degetele par sa nu mă mai asculte ...zbor..si uit ..si plec..si las ..
Azi sunt doar eu si pădurea..



Publicat de la

2 comentarii:

  1. erys28 ianuarie 2012 la 11:28

    tu si padurea...sau tu, un calator care nu se mai multumeste cu orice :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Alexandrina Cristea-Olaru28 ianuarie 2012 la 19:00

    @Erys:am invatat ca lucrurile simple imi aduc adevarata impacare cu sine...probabail ca tu ai intuit,atat de fin,starea mea.Iti multumesc! Cu mult drag,te imbratisez si iti doresc o seara linistita!

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)